“Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an - Autor: Razvan Muresan

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

“Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an - Autor: Razvan Muresan

Mesaj Scris de Admin la data de Vin Apr 12, 2013 10:35 pm


La fel cu aurul, petrolul, apele minerale, inteligenta, banii, munca, etc.

In constitutie ar trebui scris ca proprietarul bogatiilor dintre granite este poporul iar statul doar administrator.

Un administrator nu poate vinde proprietati care nu-i apartin.

Austriacul poate sa aiba dreptate, in ce-l priveste; poate ca el face o afacere cinstita. Dar asta nu ne incalzeste, cata vreme profitul e al lui, nu mai e al nostru. Nenorocitul asta de stat postdecembrist are tupeu si trambiteaza ca el este un prost administrator, iar sub acest pretext ne instraineaza treptat toate sursele de profit, isi umfla efectivele (numarul de angajati in administratie) de la an la an, cu cadre de partid si de stat degeaba, si se plange ca nu are bani se pensii si salarii.
Si totuai, padurile Romaniei se imputineaza...

“Regele lemnului” scoate din România peste un milion de metri cubi pe an


http://gandeste.org/general/regele-lemnului-scoate-din-romania-peste-un-milion-de-metri-cubi-pe-an/27515?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+gandeste-org+%28gandeste.org%29



Mai puţin cunoscut publicului larg, austriacul Gerald Schweighofer a reuşit să depăşească pentru prima oară în istorie afacerile companiei de stat Romsilva, cel mai mare proprietar de păduri din România. Businessul său, ajuns la jumătate de miliard de euro în 2012, scoate din ţară anual peste un milion de metri cubi de lemn. Ar putea şi mai mult, dar lemnul se găseşte tot mai greu.

SEBEŞ, RĂDĂUŢI, SIRET ŞI COMĂNEŞTI. Cele patru fabrici din România ale lui Gerald Schweighofer, descendent al unei familii legate de mai bine de trei secole de prelucrarea lemnului, îi generează venituri totale de jumătate de miliard de euro. Prima investiţie, cea de lângă Alba Iulia, a fost inaugurată în 2003 pe o suprafaţă de 53 de hectare şi este destinată în totalitate lemnului de esenţă moale, respectiv molid.

De atunci, afacerile cu cherestea au mers ca pe roate, grupul dezvoltând constant noi investiţii în punctele cheie ale industriei prelucrătoare de lemn: în 2008 la Rădăuţi şi în 2010 la Comăneşti, iar Carpaţii Orientali şi Meridionali, cunoscuţi pentru calitatea crescută a arborilor, erau şi mai aproape de fabricile regionale ale austriacului. 85% din lemnul prelucrat de Schweighofer în România ajunge în 60 de ţări, însemnând mai bine de un milion de metri cubi sau 30.000 de vagoane de tren.
CEA MAI IMPORTANTĂ PIAŢĂ DE EXPORT ESTE JAPONIA, de unde s-au generat 40% din venituri, urmată de Orientul Mijlociu. „2012 a fost un an de succes pentru business. Industria prelucrării lemnului din Europa nu se descurcă prea bine, însă noi avem pieţe mai bune, unde nu trimitem doar material brut, ci unul prelucrat, de calitate superioară”, explică Schweighofer. În Europa de Vest materia primă nu e suficientă, dat fiind că sunt foarte mulţi proprietari de păduri care nu mai sunt interesaţi să taie lemnul, pe seama incertitudinii economice, iar pieţele de consum din Europa se descurcă „dezastruos„ de la startul crizei, cum cererea e mai mică.

Nici Africa sau Statele Unite ale Americii nu mai au nevoie de lemn la fel ca altădată, iar singura cale de creştere în actualul context este găsirea de noi pieţe, ceea ce austriacul a făcut încă din 1992. „Am fost prima companie din Europa care a exportat în Japonia, când niponii nici nu ştiau că sunt copaci care cresc pe-aici, iar acum suntem al doilea cel mai mare exportator în Japonia de pe continent„, explică Scheweighofer. Mai bine de trei sferturi din exporturile României către arhipelagul nipon sunt realizate de compania sa. Cei mai importanţi clienţi din România sunt Egger şi Kronospan pentru tocătura de lemn, dar şi retailerii do-it-yourself pentru panourile încleiate din lemn, însă piaţa românească nu poate fi un mare consumator astăzi din cauza lipsei industriei.
„Fiecare fabrică din România are peste 300 de furnizori, iar asta ne îngreunează operarea. Romsilva vinde în cantităţi mici pentru a creşte artificial preţul şi de aceea avem un portofoliu atât de mare de furnizori„, spune Nichifor Tofan, directorul fabricilor din România, menţionând că grupul cumpără doar 10-15% direct de la compania de stat. Companiile care exploatează lemnul vor fi taxate din acest an, potrivit legii, cu 0,5% din cifra de afaceri pe an, ceea ce afectează mai puţin compania, care nu exploatează direct lemn, dar mai ales furnizorii, iar măsura ar urma să îngreuneze procesul de aprovizionare, deci preţurile vor creşte, iar unii dintre ei „vor fi omorâţi de noua taxă„. „Trebuie să ne prezentăm la licitaţii la fel ca o companie mică ce procesează o mie de metri cubi pe lună, deşi noi procesăm 115.000 pe lună în fiecare unitate„, explică Tofan problema găsirii materiei prime.
Schweighofer mai are 16.000 de hectare de păduri şi 5.000 de hectare destinate agriculturii în România, însă nu are de gând să mai cumpere pentru moment, dat fiind că problemele legislative îngreunează procesul de achiziţie şi pază a proprietăţilor.
AFACERILE SALE AU AJUNS LA 500 DE MILIOANE DE EURO ÎN 2012, CU UN PROFIT DE CIRCA 20%, şi vor creşte cu 10% în acest an pe seama investiţiilor de la Comăneşti şi Siret, unde se produc panele şi panouri de cofraj. „În România nu vom avea niciodată afaceri de un miliard de euro. Există limitări. Vom investi mai mult, însă nu putem merge decât până la un anumit nivel. Nu există suficientă materie primă pentru a deschide o nouă fabrică, a cincea de aici. În industria lemnului în care activăm nu avem aşa multe posibilităţi să creştem„, spune Schweighofer. România produce anual 18 milioane de metri cubi de lemn brut, o treime reprezentând doar lemn de foc, altceva decât buşteni.
Din cantitatea rămasă, în companiile prelucrătoare poate fi folosit doar lemnul provenit de la răşinoase, adică jumătate din cantitate, respectiv molid sau specii similare, ceea ce justifică limitarea creşterii de care vorbeşte Gerald Schweighofer în privinţa materiei prime. „În România, dar şi în întreaga Europă, creşte cu 40% mai multă pădure decât se taie. Deşi lumea are impresia că tot se taie mai mult lemn, suprafaţa pădurilor creşte, iar volumele din pădurile deja existente devin din ce în ce mai mari„, mai spune Schweighofer.



avatar
Admin
Admin

Mesaje : 62
Data de înscriere : 07/04/2013
Varsta : 52
Localizare : Craiova

Vezi profilul utilizatorului http://liliana.forumgratuit.ro

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum